Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNVREDNICI ... Mai multe din DEX...

AVEA NOROC - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru AVEA NOROC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 464 pentru AVEA NOROC.

Alecu Donici - Norocul în vizită

... ticălos. Pătruns de-a lor strigare, Norocul hotărî curând să-i viziteze Și la căsuța lor o vară să văreze. O vară de noroc! Cui șagă i se pare? De-ndată s-au văzut puternica-i lucrare: Căci unul dintre frați fiind cam negustor, Deși nainte el la toate ... și vizita, norocul i-au lăsat Pe unul boierit, pe altul prea bogat; Iar cel al treilea norocul blestemând Mă rog să judecați de mai avea

 

Anton Pann - Norocul și mintea

... la cine voiește. Mintea zicea iară că : -Fără de mine Nu să poate omul să aibă vrun bine; Cînd sînt eu cu dînsul, d-ar avea și rele, Le trece-n răbdare, nu i să par grele. Norocu-mprotivă-ncepe iar să zică, Mintea, d-altă parte, nu să lasă mică ... Ș-iși lăuda asfel pe moștemtorul, În gînd împăratul își făcu și planul Cum că d-a sa fiică este bun ciobanul Că avea o fată foarte înțeleaptă Și ca ea frumoasă nu să putea altă. Plecînd dar îndată, la palat să duse Și împărătesii despre toate spuse, Își ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Norocul dracului

... Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Norocul dracului Norocul dracului de Barbu Ștefănescu-Delavrancea — Ba e noroc! — Ba nu e noroc! — Ba e noroc, muiere! — Ba nu e, mă omule, nu! — Adică, nu muncesc eu, femeie? — Ba muncești pentru unul, și noi suntem opt guri, și ... — Și mie! — Ba și mie! Omul se uită lung, se scărpină în cap, băgă ștergarul în sân și plecă zicând: — Ba e noroc, dar n-am eu noroc. Iar femeia din prag îi strigă: — Ba nu e și nu e, omule! Dacă muncești, e, dacă nu muncești, nu e. Și omul plecă ... și adormi, visând turme de oi, cirezi de vaci, herghelii de cai... Și toate ale lui! Și se făcea că zicea nevestei: "Vezi că e noroc?" Iar ea se facea că-i zice: "Norocul e de la Diavolul". Se albise luna ca un rotocol de hârtie. O apă de lumină se ... și alergă la nevastă. — Fă muiere, tot ce vezi este al nostru! — Ei, minunea dracului! zise muierea. — Minunea cui? Și omul cu noroc

 

Ion Luca Caragiale - Norocul culegătorului

... vorbă bună măcar, și dureri de dinți prăpădiți de otrava plumbului, și usturături de urechi trase la corecturi date prost… și câte și mai câte… Avea de ce să mulțumească maichii stariței, nu-i vorbă. Dar… le-a răbdat toate. A crescut băiatul canonit și muncit și ... nu prea am trecere de la o vreme. - Și de aia vream să te rog, zice lucrătorul, să-mi faci și mie rost de vrun noroc mai bun. - Să vedem... să mă rog poate de fiu-meu. - Da ce e fiul sfinției tale?... are vreo putere? - Apoi de! eu așa gândesc ...

 

Traian Demetrescu - Biletul de noroc

... Traian Demetrescu - Biletul de noroc Biletul de noroc de Traian Demetrescu Iubita mea, care mă-nșeală De două ori pe săptămînă. Mergea alăturea de mine.         Ținîndu-mă de mînă. Și mă gîndeam c ... să mă sărute         Rugîndu-mă s-o iert! La colțul unei strade-nguste, De-abia puteai găsi un loc, Un vrăjitor vindea mulțimei         Bilete de noroc. Am tras și eu la întîmplare Biletul meu și l-am plătit; În el sta scris aceste vorbe:         â€žNu poți fi fericit!â€� De ...

 

Ioan Slavici - Moara cu noroc

... Ioan Slavici - Moara cu noroc Moara cu noroc de Ioan Slavici Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 ... mai lași timp de răsuflare, fiindcă drumul a fost cam greu, iară mai departe locurile sunt rele. Aici în vale e Moara cu noroc. Ori din care parte ar veni, drumețul se bucură când o zărește din culmea dealului pleșuv, căci, venind despre locurile rele, ea îl vestește că ... casa lor. Abia trecuseră dar câteva luni după Sf. Gheorghe, și drumeții mai umblați nu mai ziceau că o să facă popas la Moara cu noroc, ci că se vor opri la Ghiță, și toată lumea știa cine e Ghiță și unde e Ghiță, iar acolo, în vale, între pripor și ... Ana, Ana privea la el, amândoi priveau la cei doi copilași, căci doi erau acum, iară bătrâna privea la câteșipatru și se simțea întreținută, căci avea un ginere harnic, o fată norocoasă, doi nepoți sprinteni, iară sporul era dat de la Dumnezeu, dintr-un câștig făcut cu bine. Duminică dimineață Ghiță ...

 

Ion Luca Caragiale - Om cu noroc

... Ion Luca Caragiale - Om cu noroc Om cu noroc de Ion Luca Caragiale Amicul meu, domnul Manolache Guvidi, este o persoană cunoscută în societatea noastră; e un om cu avere însemnată câștigată printr-o ... să reușească în lupta pentru viață: invidioșii, cu toate clevetirile lor, n-au putut nimic în contră-i. Odată, în vremea primei sale căsnicii, el avea o mare întreprindere publică, - aceea a fost începutul prosperității lui, deoarece din câștigul acelei afaceri a ieșit cheagul averei frumoase de ... pierdută. Când golul a fost cu desăvârșire umplut, amicul nostru Manolache s-a însurat a doua oară. Omul cu noroc! Aceasta, soția a doua, este tot așa de tânără și de frumoasă cum era odinioară răposata: iar cât despre tactul diplomatic, atât de ... am suit în vagon cu toții, după ce am mulțumit gazdelor și îndeosebi doamnei, care făcuse onorurile cu grația ei obișnuită etc. N... care n-avea ca noi treaă, a rămas pentru o noapte la Moara-de-Piatră. Guvidi, așteptat a doua zi negreșit în orașul P ...

 

Ștefan Octavian Iosif - În tindă am intrat...

Ştefan Octavian Iosif - În tindă am intrat... În tindă am intrat... de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Povestea vorbei , 10 octombrie 1896 În tindă am intrat o clipă Să iau cărbune pentru pipă... fi luat, desigur, focul, Dar ea ardea, bat-o norocul ! Ardea ea, pipa, de minune... La ce intrai atuncea? Spune ! Intrai, căci am zărit în casă O fată... și era frumoasă ! Sufla în foc ca să-l aprindă, Și flacăra bătea în tindă... Dar mai cu seamă-n ochii ei... Ce flacără juca în ei ! Ea mă privi așa ciudat, Încît simțeam că-s fermecat... Și iată... pipa mea s-a stins, Iar inima mi s-a

 

Ștefan Octavian Iosif - Aș pune cruce sărăciei

Ştefan Octavian Iosif - Aş pune cruce sărăciei pune cruce sărăciei mele De- fi un pictor meșter de icoane, Să zugrăvesc tablouri după toane, Împodobind biserici și castele. Potop de daruri, aur și coroane, De- ști clavir, vioară ca, prin ele, Să desfătez boierii-n cafenele Ori să culeg aplauze-n saloane. Nu-mi va zâmbi norocul niciodată: Pe lume tu mi-ești singurul tezaur, Tu, artă fără pâine, poezie! Și, ah! când alți petrec și se desfată, Când vinul spumegă-n pahare de-aur, Eu însetez, ori beau — pe

 

Heinrich Heine - Aș pune cruce sărăciei

Heinrich Heine - Aş pune cruce sărăciei pune cruce sărăciei mele De- fi un pictor meșter de icoane, Să zugrăvesc tablouri după toane, Împodobind biserici și castele. Potop de daruri, aur și coroane, De- ști clavir, vioară ca, prin ele, Să desfătez boierii-n cafenele Ori să culeg aplauze-n saloane. Nu-mi va zâmbi norocul niciodată: Pe lume tu mi-ești singurul tezaur, Tu, artă fără pâine, poezie! Și, ah! când alți petrec și se desfată, Când vinul spumegă-n pahare de-aur, Eu însetez, ori beau — pe

 

S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - În tindă am intrat...

S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - În tindă am intrat... În tindă am intrat... de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Povestea vorbei , 10 octombrie 1896 În tindă am intrat o clipă Să iau cărbune pentru pipă... fi luat, desigur, focul, Dar ea ardea, bat-o norocul ! Ardea ea, pipa, de minune... La ce intrai atuncea? Spune ! Intrai, căci am zărit în casă O fată... și era frumoasă ! Sufla în foc ca să-l aprindă, Și flacăra bătea în tindă... Dar mai cu seamă-n ochii ei... Ce flacără juca în ei ! Ea mă privi așa ciudat, Încît simțeam că-s fermecat... Și iată... pipa mea s-a stins, Iar inima mi s-a

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AVEA NOROC

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru AVEA NOROC.

ÎNVREDNICI

... A se dovedi vrednic să înfăptuiască ceva , să ajungă la ceva ; a fi capabil , a reuși . 2. A avea norocul , cinstea să . . . , a avea